+373 22 005-555

Caracteristicile obținerii cetățeniei române

Caracteristicile obținerii cetățeniei române

    Deținerea unui pașaport românesc subliniază apartenența unui cetățean la statul român și oferă posibilitatea de intrarea fără viză pe teritoriul a peste 170 de țări ale lumii.

    Cetățenia română oferă un temei legal pentru angajare, studii, tratament și asigurări sociale în orice stat din UE. Acest lucru se datorează faptului că în 2007 România a aderat la Uniunea Europeană. În conformitate cu Directiva nr.38 a Parlamentului și Consiliului European, cetățenii statului român au aceleași drepturi ca și locuitorii indigeni ai țărilor UE.

    Cetățenii Federației Ruse pot solicita cetățenia română în cadrul unui program simplificat prin colectarea și depunerea tuturor documentelor necesare.

    De ce ai nevoie de pașaportul român?

    Există multe beneficii asociate cu redobândirea cetățeniei române.

    Primirea unui pașaport românesc oferă nu doar statutul de rezident al statului român, dar și migrarea în Europa și ulterior obținerea cetățeniei uneia dintre țările UE.

    Pașaportul românesc de stil european, arată ca o carte de identitate din plastic unde toate datele cu caracter personal sunt afișate pe față: nume și prenume, locul nașterii, sexul proprietarului, adresa de înregistrare.

    Deținerea pașaportului românesc oferă următoarele beneficii:

    1. Oportunitatea de a lucra legal în țările UE, de a primi un pachet social complet și un salariu decent fără a avea nevoie de permis de ședere pentru activarea în câmpul muncii.
    2. Oportunitatea de a studia în instituțiile de învățământ europene.
    3. Libera circulație pe teritoriile statelor membre ale UE, precum și intrarea fără viză în peste 170 de țări ale lumii. Pentru cei care dețin cetățenie română, intrarea pe teritoriul Canadei este simplificată: din 2017, este suficient completarea unui formular electronic special.
    4. Perspective de inițiere și desfășurare a unei afaceri pe teritoriul țărilor europene. Pentru cetățenii statelor care fac parte din Uniunea Europeană există beneficii speciale. De exemplu, în Polonia nu există restricții pentru a activa în domeniul afacerilor, iar în Cehia, Guvernul a încheiat acorduri cu mai multe state pentru implementarea dublei impuneri.
    5. Achiziționare de imobile în străinătate fără impozite suplimentare.
    6. Asistență medicală calificată. Asigurarea de sănătatea eliberată în România este valabilă în toate țările UE.

    După obținerea cetățeniei române, deținătorii acesteia au posibilitatea de a locui pe teritoriul țărilor UE timp de 365 zi pe an. Pentru o ședere de lungă durată pe bază de muncă, este necesară înregistrarea la serviciul de migrare. Înregistrarea permite obținerea rezidenței permanentă, iar după 5 ani și cetățenia țării gazdă. Durata șederii în alte state care nu fac parte din UE depinde de legislația locală. Legea română permite dubla cetățenie. Aceasta ar însemna că rușii care dobândesc cetățenia română nu trebuie să renunțe la aceasta.

    Opțiuni pentru obținerea cetățenei române

    Cetățenia română se poate obține:

    • La naștere ;
    • Prin repatriere;
    • La adopție;
    • Pe baza cereri solicitantului (cu condiția să îndeplinească o serie de criterii).

    La naștere

    Potrivit Legii privind aprobarea cetățeniei române, copii născuți din părinți cetățeni români sunt și ei cetățeni ai acestui stat. Aceiași regulă se aplică și în cazurile în care doar unul dintre părinți este cetățean român sau copilul unui cetățean român este născut în străinătate.

    Dacă unul dintre soți are cetățenia unei alte țări, acesta trebuie să furnizeze un acord scris de acordare a cetățeniei române copilului.

    Copilul, aflat pe teritoriul României, originea căruia la fel ca și identitatea părinților , nu a fost stabilită, de asemenea poate obține cetățenia română.

    Confirmarea rădăcinilor românești (repatriere)

    Repatriații se pot numi acele persoane care din anumite motive se află în afara țării natale. Etnicii români nu au renunțat la cetățenie, ci au fost forțați să locuiască în afara patriei lor istorice din cauza unor circumstanțe independente de controlul lor, iar din această cauză există un program special pentru ei care garantează primirea accelerată a unui pașaport românesc.

    Din 1918 până in anul 1940, România a inclus în componența sa anumite teritorii care acum aparțin altor state cum ar fi: Ucraina (regiunea Cernăuți, fosta Bucovina și Basarabia— partea de sud a regiunii Odessa) și Moldova (din Transnistria cuprinde doar orașul Bender). La 28 iunie 1940, aceste teritorii au devenit parte a URSS la 28 iunie 1940.

    Rezidenții care s-au născut în teritoriile menționate înainte de această dată, precum și descendenții lor direcți, sunt eligibili pentru redobândirea cetățeniei române. Descendenții direcți includ mama și tatăl, bunicii, străbunica și străbunicul (rudenie până la a treia generație). Dacă un cetățean străin deține acte care confirmă faptul de rudenie cu cei născuți pe meleagurile României până în 1940, atunci poate obține un pașaport al acestui stat în scurt timp, aproximativ 2 ani.

    Programul de returnare a cetățeniei prin repatriere a fost lansat în 1991, odată cu adoptarea legii cetățeniei, și nu are limite de timp.

    Rădăcinile românești pot fi demonstrate documentar. Esența procedurii constă în furnizarea documentelor strămoșilor născuți pe fostele teritorii ale României înainte de 28 iunie 1940.

    Aceste documente ar putea fi:

    • certificatul de naștere al unuia dintre strămoși;
    • un extras din arhivele statului care confirmă faptul nașterii;
    • documente privind starea civilă a unui cetățean (certificate de deces, căsătorie).

    Pe lângă documentele justificative, solicitantul repatrierii trebuie să fie major. Acesta trebuie să confirme loialitatea față de poporul român și faptul că nu are antecedente penale.

    Repatrierea, în esență, nu presupune că solicitantul trebuie să locuiască pe teritoriul României înainte și după obținerea statutului de repatriat, sau să promoveze un examen de cunoaștere a limbii române sau să renunțe la cetățenia anterioară.

    Locația și reședința solicitantului pentru restabilirea cetățeniei române la momentul depunerii cererii în cauză nu este relevantă. Rușii pot depune o cerere corespunzătoare pe teritoriul Rusiei, la consulat, dar este mai comod și mai rapid să depună actele la Agenția Națională pentru Cetățenie la București.

    Procedura de repatriere nu se aplică soților solicitanților. Ei pot conta doar pe dobândirea accelerată a cetățeniei acestei țări prin naturalizare, astfel termenul se reduce de la 8 la 5 ani.

    Prin adopție

    Un copil adoptat de un cetățean al României devine automat cetățean al acestui stat chiar dacă nu a împlinit încă vârsta de 18 ani, în caz contrar i se va cere acordul său personal.

    Dacă dintre soții adoptatori doar unul este cetățean al României, atunci cetățenia copilului minor este determinată prin acordul lor reciproc.

    Prin petiție

    Un apatrid sau un cetățean al altui stat poate solicita cetățenia română dacă îndeplinește mai multe criterii:

    • A împlinit vârsta majoratului;
    • Deține un domiciliu legal pe teritoriul României timp de 8 ani;
    • Este căsătorit legal cu un cetățean român timp de 5 ani;
    • Dispune de fonduri suficiente din surse legale care să acopere integral costurile de trai pe teritoriul statului;
    • Vorbește limba română la un nivel suficient pentru a fi implicat în viața publică.

    Această opțiune de obținere a pașaportului românesc se numește naturalizare. Este folosit de către cetățenii străini care intenționează să rămână pe teritoriul statului pentru o perioadă mai îndelungată de timp pentru a studia, a iniția o afacere și a găsi un loc de muncă. În acest caz, se eliberează mai întâi o viză de categoria D, un permis de ședere temporar, apoi unul permanent și abia ulterior are posibilitatea de a depune cerere pentru obținerea cetățeniei Române.

    Motivele pentru naturalizare sunt:

    • Angajarea oficială în câmpul muncii a unei persoane care dorește să devină cetățean al României pe teritoriul acestui stat;
    • Formarea profesională într-o instituție de învățământ;
    • Refugiere.

    Înregistrarea cetățeniei și obținerea pașaportului românesc este imposibilă prin investiția în economia statului. Cei care procură bunuri imobiliare în România, nu dispun de privilegii.

    Motivele respingerii solicitanților

    Barierele în calea obținerii cetățeniei române sunt:

    • Prezența condamnărilor pentru infracțiuni grave;
    • Furnizarea informațiilor false cu bună știință;
    • Nerespectarea legilor statului;
    • Încălcări ale legilor statelor din UE în timpul vizitelor anterioare, deportare;
    • Prezența datoriilor în băncile statului, al căror cetățean este solicitantul cetățeniei Române.

    De asemenea, cetățenia poate fi refuzată persoanelor care nu pot declara surse legale de venit pe teritoriul statului, au probleme cu legea, nu vorbesc bine limba.

    Acte pentru obținerea cetățeniei române prin repatriere

    Cei care intenționează să-și restabilească cetățenia română prin repatriere trebuie să colecteze acte care să ateste temeiul legal pentru aceasta (certificatele de naștere ale strămoșilor, extrase de arhivă, documente de la registratură).

    În plus, trebuie să dețină:

    • certificat de naștere;
    • pașaport intern valabil și un pașaport străin;
    • certificat de înregistrare a căsătoriei;
    • certificat de lipsă de antecedente judiciare;

    În etapa de pregătire și verificare a documentelor pentru obținerea cetățeniei, se recomandă solicitarea ajutorului de la specialiști cum ar fi avocații în migrație. Aceștia vă pot asista la formarea dosarului, precum și legalizarea și traducerea actelor emise de autoritățile străine în limba de stat.

    Următoarea etapă este depunerea o cererii către autoritățile statului respectiv. Aceasta se realizează personal prin depunerea dosarului la Agenția Națională pentru Cetățenie din România, sau la oficiile consulare și misiunile diplomatice ale acesteia, dacă solicitantul se află în afara României.

    Verificarea dosarelor privind solicitarea cetățeniei prin repatriere durează, conform legii, de la 5 luni de la data depunerii, dar în realitate durează aproximativ doi ani din cauza fluxului mare de dosare luate spre procesare. Dacă toate actele corespund cerințelor, autoritățile semnează un ordin de restabilire a cetățeniei, iar solicitantului i se expediază o scrisoare recomandată drept o notificare.

    Ultima etapă este depunerea jurământului. În termen de 6 luni de la data semnării ordinului, solicitantul trebuie să înscrie o cerere pentru depunerea jurământul în fața statului după care se eliberează un certificat de cetățenie română. Folosind acest certificat, puteți începe procesul de procesare a documentelor interne și puteți vizita România fără viză.

    Costul procesului depinde de mai multe criterii: contactarea avocaților de imigrare, căutarea și restaurarea documentelor de arhivă, locul actual de reședință al unui cetățean, traducerea în limba română a documentelor solicitantului.

    Etapele obținerii cetățeniei române prin naturalizare

    Obținerea cetățeniei române prin naturalizare nu este o prioritate pentru un cetățean al Rusiei sau Ucrainei care nu are rădăcini românești. Acest lucru se datorează faptului că perioada de așteptare pentru un pașaport conform acestei proceduri este de 8-10 ani.

    Etapele esențiale ale naturalizării sunt :

    1. Deschiderea unei vize naționale românești categoria D. Aceasta este eliberată doar având anumite motive întemeiate, cum ar fi serviciu, turism, tratament sau vizita rudelor. Termenul de valabilitate a vizei este de 3-12 luni. Ulterior, pe baza aceste vize se poate solicita un permis de ședere.
    2. Obținerea permisului de ședere. Acesta poate fi eliberat pe baza angajării în câmpul muncii pe teritoriul României, înregistrării unei afaceri sau căsătoriei cu un cetățean Român. Permisul de ședere se eliberează pentru 1, 3, 5, 10 ani, în funcție de situație.
    3. Înregistrarea unui permis de ședere permanent. Puteți aplica pentru acest statut după 5 ani de rezidență în țară cu un permis de ședere, o condiție importantă este prezența temeiului legal de ședere în România.
    4. Obținerea pașaportului românesc. Cetățenia acestui stat în condițiile naturalizării este posibilă după 8 ani de ședere pe teritoriul său. Solicitantul trebuie să aibă cunoștințe bune privind limba română, sau posede un venit stabil și o locuință (proprie sau închiriată).

    După obținerea cetățeniei române, persoana poate trece la următoarea etapă si anume transcrierea actelor de stare civilă: certificatul de naștere, certificatul de căsătorie, pașaportul intern și străin.

    Cum se eliberează permisul de ședere?

    Obținerea unui permis de ședere va permite obținerea vizei de tip D, care a fost menționată mai sus. Pentru a purcede la acest pas, trebuie să pregătiți un pachet de documente, iar certificatele de stare civilă va trebuie să fie legalizate.

    Motivele întemeiate pentru obținerea unui permis de ședere pot fi angajarea, educația, reunirea cu rudele sau soții și deschiderea unei afaceri.

    Un străin care a solicitat un permis de ședere, ulterior solicită un certificat de sănătate și se înregistrează la medicul de familie din România. Acest lucru este necesar pentru a aplica pentru asigurări sociale.

    O cerere de prelungire a dreptului de ședere temporară și obținerea unui permis de ședere se depune cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea vizei naționale. Trebuie să contactați Inspectoratul General pentru Imigrări al Ministerului Afacerilor Interne.

    Notificarea deciziei se transmite solicitantului prin poștă. Dacă decizia este pozitivă, un cetățean al unui stat străin trebuie să furnizeze documentele necesare conform legii. Ulterior, în 30-45 de zile, primește și un permis de ședere. Perioada de valabilitate a acestuia diferă, după caz. După expirarea acestei perioade, rezidentul temporar are dreptul de a obține rezidența permanentă.

    Obținerea rezidenței permanente

    Dreptul de ședere permanentă pe teritoriul României este obținut de rezidenții temporari care au locuit aici legal în mod continuu timp de 5 ani. Perioada posibilă de absență a unui cetățean al unui stat străin este de 6 luni pentru întreaga perioadă de cinci ani.

    Pentru a obține dreptul de ședere permanentă, trebuie să depuneți o cerere corespunzătoare la direcția teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări.

    Documentele justificative pot fi diferite, în funcție de statutul solicitantului:

    • un certificat de înregistrare valabil;
    • dovada domiciliului în țară (contract de închiriere, facturi de utilități);
    • certificat de buna purtare;
    • documente care confirmă motivul de rezidență în țară (deconturi fiscale, extrase bancare).

    Nuanțe legate de documente

    Documentele depuse de solicitanții de cetățenie română trebuie să fie confirmate prin apostilă. Acest lucru este necesar pentru a evita falsificarea acestora. Implementarea este valabilă din data de 6 decembrie 2021 și se aplică cetățenilor din toate țările care planifică să redobândească cetățenia române.

    Apostilele au drept scop confirmarea autenticității tuturor actelor eliberate de oficiul de stare civilă, precum și traducerile legalizate în limba română. Dacă pașaportul intern al unui cetățean și pașaportul internațional trebuie traduse în limba română, atunci apostilele trebuie aplicate în țara în care a fost făcută traducerea. Dacă pașapoartele au fost traduse în România, atunci aceste traduceri nu sunt supuse apostilării.

    Documentele și actele emise în URSS nu se supun apostilării, deoarece acest stat nu mai există. În acest caz, trebuie să solicitați duplicate de tip nou, care ulterior se vor putea supune apostilării.

    Cum se depune jurământul pentru obținerea cetățeniei?

    Obținerea pașaportului românesc include o etapă esențială cum este și depunerea jurământului de credință față de statul român. Pentru ca totul să decurgă cu succes, aveți nevoie de:

    • cunoașterea limbii române suficient de bine pentru a susține pe deplin un discurs și a răspunde la întrebările oficialilor;
    • cunoașterea principalelor date din istoria României, trăsăturile sale culturale, sărbătorile.

    Solicitantul are la dispoziție șase luni de la data emiterii ordinului de acordare a cetățeniei, pentru a se înscrie la procedura de depunere a jurământului și pentru depunerea acestuia. Puteți aplica la consulat, în statul de reședință, online, sau la Agenția Națională pentru Cetățenie București (fiecare caz este individual).

    Pentru admiterea la ceremonie, aveți nevoie de documente precum un certificat de naștere, un pașaport, confirmarea înregistrării pentru depunerea jurământului, etc.

    De asemenea, trebuie să faceți 2 fotografii color de 3,5×4,5 cm. Copiii minori care au fost incluși în dosar nu depun jurământul, doar primesc certificat de cetățenie, la fel ca și părinții lor.

    Durata ceremoniei este de 20-30 de minute. Textul jurământului este relativ mic. Pronunțând-o, reclamantul se obligă să fie loial față de poporul român, să apere drepturile și interesele statului și să-i respecte legile. Acesta trebuie pronunțat în limba română, cursiv, nu citit de pe foaie.

    După depunerea jurământului, solicitanților li se eliberează certificate de cetățenie.

    Consultare prin telefon
    +355 Albania +376 Andorra +54 Argentina +374 Armenia +61 Australia +43 Austria +994 Azerbaijan +375 Belarus +32 Belgium +387 Bosnia and Herzegovina +55 Brazil +359 Bulgaria +855 Cambodia +1 Canada +56 Chile +86 China +385 Croatia +53 Cuba +357 Cyprus +420 Czech Republic +45 Denmark +593 Ecuador +20 Egypt +372 Estonia +358 Finland +33 France +995 Georgia +49 Germany +30 Greece +852 Hong Kong +36 Hungary +354 Iceland +91 India +62 Indonesia +98 Iran +964 Iraq +353 Ireland +972 Israel +39 Italy +81 Japan +962 Jordan +7 Kazakhstan +996 Kyrgyzstan +371 Latvia +423 Liechtenstein +370 Lithuania +352 Luxembourg +60 Malaysia +356 Malta +373 Moldova +377 Monaco +976 Mongolia +382 Montenegro +212 Morocco +31 Netherlands +64 New Zealand +47 Norway +92 Pakistan +48 Poland +351 Portugal +974 Qatar +82 Republic of Korea +389 Republic of North Macedonia +40 Romania +7 Russian Federation +378 San Marino +381 Serbia +65 Singapore +421 Slovakia +386 Slovenia +34 Spain +94 Sri Lanka +46 Sweden +41 Switzerland +886 Taiwan +992 Tajikistan +66 Thailand +216 Tunisia +90 Turkey +993 Turkmenistan +1 USA +380 Ukraine +971 United Arab Emirates +44 United Kingdom +998 Uzbekistan +39 Vatican +58 Venezuela +84 Vietnam + Other