Multe persoane, care au dobândit a doua cetățenie, a unui stat din Uniunea Europeană, doresc să își păsteze cetățenia primară pentru a beneficiia de ambele. Este posibil acest lucru? Totul depinde de legislația țărilor în care a fost dobândită cetățenia.
Prin ce se diferă „‚cetățenia dublă’” de „‚a doua cetățenie’” ?
Adesea, mulți oameni confundă aceste concepte și le folosesc drept sinonime. Acest lucru se datorează faptului că ambele concepte implică prezența cetățeniei a două state. Dar există totuși o diferență — recunoașterea reciprocă a statelor implicate.
Conceputul de „‚cetățenie dublă’” presupune că, ambele țări implicate, trebuie să încheie un Acord prin intermediul caruia o persoană care este cetățean al tărilor respective, va primi statutul juridic de „‚cetățean dublu”.
Acest Acord definește domeniul de aplicare al îndatoririlor și drepturilor pe care le va avea o persoană care a primit dubla cetățenie. Și, de asemenea, i se va stabili o procedură pentru îndeplinirea îndatoririlor în timp ce locuiește într-una din aceste țări. De exemplu: dacă o persoană care a primit dublă cetățenie, plătește taxe sau prestează serviciu militar în prima țară, atunci în a doua țară aceste taxe îi sunt eliminate.
Atunci când acest Acord nu este încheiat, se aplică noțiunea de „‚a doua cetățenie’”. În acest caz, nu sunt prevăzute consecințe pentru un cetățean al celor două țări. Pentru fiecare țară, o persoană este doar cetățeanul ei, chiar și cu două pașapoarte. Un cetățean are responsabilități și drepturi consacrate în fiecare dintre țări.
Este posibil de a deține dubla cetățenie Română ?
Mulți își pun întrebarea: este nevoie să renunțați la cetățenia primară atunci când obțineți cetățenia România?
Legislația nu impune renunțarea la prima cetățenie. Astfel, cetățenii români nu au nici o restricție privind numărul de cetățenii, de aceea puteți avea și mai mult de două cetățenii. Dar, în acest caz, se aplică conceptul de „‚a doua cetățenie’”. România nu are acorduri cu nici-un stat mondial cu privire la recunoașterea „cetățeniei duble”.
Curiozități
"Cetățenia multiplă".a fost adoptată în timpul Imperiului Roman „Dreptul roman”.. Statutul juridic al persoanelor cu două sau mai multe cetăţenii se numea „Biparism”.
Pe arena politicii mondiale „cetățenia dublă” este foarte rar întâlnită. Aceste acorduri există între fostele imperii și coloniile lor. De exemplu, Franța are un Acord de dublă cetățenie cu Canada. De pe vremea URSS, Federația Rusă are un acord cu Tadjikistan. În Norvegia, Austria și Germania este interzisă deținerea unei a doua sau a dublei cetățenii. Legislația acestor țări impune renunțarea legală la prima cetățenie.
Obținerea unei a doua cetățenii în România
După cum s-a menționat anterior, pentru a obține cetățenia română, nu este necesară renunțarea la prima. Cu toate acestea, țara consideră o persoana care dobăndit cetățenia doar drept cetățean al său.
Dreptul de a obține cetățenia străină în România este prevăzut în articolul 11 din Legea cetățeniei:
Persoanele care au dobândit cetățenia română prin naștere sau adopție, care au pierdut-o din motive ce nu depindeau de ei și fără voia lor, precum și descendenții lor până la 3 generații, au posibilitatea de a restabili sau de a obține cetățenia română în timp ce păstrează cetățenia străină.
Consecințele obținerii unei a doua cetățenii române în alte țări
Consecințele juridice depind direct de legile din anumite țări.
Cetățenie dublă: Kazahstan, Belarus, Ucraina
Legislația ucraineană, kazahă și belarusă interzice deținerea a două cetățenii. Conform legilor acestor țări, o persoana care a primit cetatenia română este obligată să sesizeze Ministerului Afacerilor Interne despre acest fapt. Această notificare va servi drept bază conform căreia cetăţeniile anterioare vor fi anulate.
Dar, în practică, respectarea acestor norme este imposibilă. Aceasta se datorează faptului că România păstrează informații despre cine a primit cetățenia în confidențialitate de țările terțe. Serviciile de migrație din Belarus, Kazahstan și Ucraina nu sunt în măsură să urmărească faptele de achiziție a altor cetățenii. Dar nu uitați că acest factor nu vă scutește de obligațiile legale față de țările a cui cetățenie posedați.
Dubla cetățenie: România și Rusia
Cetăţenii ruşi care au primit un paşaport românesc sunt consideraţi doar cetăţeni ai Federaţiei Ruse. Dar dreptul de a obține cetățenia unei alte țări este consacrat în articolul 62 din Constituția Federației Ruse:
Un cetățean al Federației Ruse poate avea cetățenia unui stat străin (cetățenie dublă) în conformitate cu legea federală sau un tratat internațional al Federației Ruse.
O persoană care are cetățenia Federației Ruse poate obține cetățenia unui alt stat (dublă cetățenie) pe baza legii federale sau a unui tratat internațional al Federației Ruse.
De menționat că atunci când părăsesc sau intră pe teritoriul Rusiei, cetățenii au dreptul să folosească doar pașaportul rus, deoarece în Federația Rusă, a doua cetățenie și documentele care o confirmă nu sunt recunoscute.
Dacă călătoriți în țările Uniunii Europene, trecând controlul la ghișeul companiei aeriene, trebuie să anunțați angajatul că aveți pașaport românesc și să îl prezentați. Acest lucru se datorează faptului că transportatorul este obligat să verifice existența unor motive pentru intrarea în altă țară. Când treceți prin controlul pașaportului rus, utilizați un pașaport rus. Când treceți prin controlul pașapoartelor în țările Uniunii Europene, utilizați un pașaport român fără viză.
O persoană este obligată să sesizeze că deține a doua cetățenie?
Cetățenii Federației Ruse sunt obligați să notifice prezența unei a doua cetățenii în conformitate cu clauza 3 a articolului 6 din F3 „Cu privire la cetățenia Federației Ruse”.
Această notificare se depune personal la Direcția Probleme de Migrație a MAI. Acesta trebuie depus în termen de 60 de zile din ziua în care a fost obținută a doua cetățenie străină. Dar, în cazul când o persoană se afla în afara Federației Ruse, perioada de notificare va fi de 30 de zile calendaristice și va fi calculată din momentul intrării pe teritoriul Federației Ruse.
Plata impozitelor la deținearea a două cetățenii
La obținerea unei a doua cetățenii române, o persoană are și obligația de a plăti impozite în țara sa natală. Dar este demn de remarcat faptul că impozitarea și natura acesteia în majoritatea țărilor vor fi determinate nu de cetățenie, ci de perioada de timp (perioada de impozitare) în care un cetățean se află pe teritoriul unui anumit stat. Pe baza acesteia se va stabili statutul de cetățean: rezident fiscal sau nerezident fiscal.
De exemplu, dacă un cetățean al Federației Ruse, după ce a primit cetățenia română, rămâne în Rusia mai mult de 183 de zile, el devine automat rezident fiscal. Aceasta înseamnă că statul are dreptul de a percepe impozite pe veniturile primite atât în Rusia, cât și în alte țări.
Cu toate acestea, dacă perioada petrecută pe teritoriul Rusiei este mai mic de 183 de zile, persoana devine nerezidentă și este obligată să plătească impozite numai pe veniturile primite în Federația Rusă. Iar veniturile vor fi supuse unei rate de 30% (13% — pentru rezidenți). Dacă imobilele sunt vândute pe teritoriul Rusiei, nerezidentul pierde dreptul la o deducere de proprietate. Dacă proprietatea imobiliară este deținută de un nerezident pentru mai mult de trei ani, veniturile din vânzarea sa nu sunt impozitate. Această lege a intrat în vigoare în 2019. Anterior, un nerezident era obligat să plătească 30%.
Merită subliniat faptul că România a încheiat acorduri cu alte țări (mai mult de 100), care permit evitarea plății taxelor duble:
- Rusia — Acord semnat din 27 septembrie 1993
- Belarus — Acord semnat din 15 iulie 1998
- Kazahstan — Acord semnat din 21 aprilie 2000
- Ucraina — Acord semnat din 17 noiembrie 1997
Site-ul oficial al Agenției Naționale de Impozite conține o listă completă a țărilor cu care România a încheiat astfel de acorduri.
Partea finală
România este un stat al Uniunii Europene. La obținerea a doua cetățenie română, o persoană are multe oportunități. De exemplu, puteți utiliza un al doilea pașaport pentru a vizita mai mult de 160 de țări din întreaga lume fără a avea viză. De asemenea, este posibil să se rezolve problemele legate de ocuparea forței de muncă, dezvoltarea afacerilor personale și educația copiilor. Un cetățean român poate primi îngrijiri medicale de înaltă calitate. Mai mult, el poate reveni oricând la locul de reședință permanentă al oricărei țări din UE.
Obținerea unei a doua cetățenie în România pentru rezidenții țărilor CSI face posibilă obținerea legală a cetățeniei europene în termen de doi ani.
Programul românesc este cel mai rapid și mai ieftin mod de a obține cetățenia UE pentru rezidenții țărilor CSI.