🥚🐇⛪ Sărbători luminate. Dragă comunitate, echipa Documente.md nu va activa în zilele de 4, 5, 6 mai și 12, 13 mai. Vă mulțumim că faceți parte din familia Documente.md. ⛪🐇🥚
+373 22 005-555

Cetăţenia română pentru moldoveni

Cetăţenia română pentru moldoveni

    În anul 2007, România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Acest lucru a permis cetățenilor statului să primească toate privilegiile pe care le oferă un pașaport european. În acest sens, persoanele cu altă cetățenie au început să ia în considerare obținerea unui pașaport românesc ca o modalitate de a dobândi un loc de muncă stabil și alte beneficii ale țărilor europene.

    Obținerea statutului de cetățean român este destul de complexă, dar totuși mai simplificată decât procedura de obținere a cetățeniei altor țări europene. Pentru unele categorii de cetățeni străini, obținerea unui pașaport românesc este oarecum mai ușoară și în condiții mai loiale. Aceasta include, în primul rând, cetățenii Republicii Moldova. Acest stat nu este în prezent membru cu drepturi depline al UE, doar ia fost acordat statutul de membru candidat al organizației.

    Legătura României cu Moldova

    În octombrie 2009, Parlamentul României a decis simplificarea procedurii de eliberare a cetăţeniei române anumitor categorii de străini. Vorbim despre cei care au fost cetăţeni români şi au locuit pe teritoriul României în graniţele sale până în anul 1940, precum şi descendenţii acestora până la a treia generaţie. Și cum rămâne cu moldovenii?

    Cert este că teritoriile României din 1940 includeau teritoriile Moldovei de astăzi. Pe baza acestui fapt, orice persoană care s-a născut pe teritoriul Moldovei între 1918 (anul în care a devenit oficial parte a României) și 1940 (anul în care a intrat în componența URSS), precum și descendenții săi, sunt solicitanți cu drept deplin pentru obținerea accelerată a cetățeniei române.

    Condițiile pentru aceasta sunt prevăzute de programul oficial de imigrare prin repatriere (restabilirea în cetățenie prin rădăcini) care a fost lansat de Guvernul României în 1991.

    Cetăţenii Moldovei nu trebuie să treacă un interviu pentru cunoaşterea limbii, legislaţiei, istoriei şi culturii române. După ce primesc un nou pașaport, aceștia nu sunt obligați să renunțe la cetățenia actuală.

    Potrivit statisticilor, la sfârșitul anului 2021, aproximativ 100.000 de cetățeni moldoveni sunt în posesia unui pașaport românesc. Statistica refuzurilor acordare a cetățeniei acestui stat este în scădere în fiecare an. Cele mai frecvente motive de refuz sunt furnizarea unui pachet de documente incorect format și confirmarea insuficientă a rudeniei cu strămoșii care aveau cetățenia română. Uneori, temeiul refuzului este furnizarea de documente false de către solicitant. Toate actele sunt verificate cu mare atenție!

    Cum se demonstrează prezența etniei?

    Căutarea strămoșilor români are ca scop demonstrarea unei legături directe de sânge cu rudele române. Pentru a face acest lucru, trebuie să prezentați documentele relevante și veridice. Dacă nu se află în arhiva familiei, ar trebui să contactați autoritățile competente ale statului trimițând o solicitare acolo.

    O persoană cu cetățenie moldovenească poate obține cetățenia română dacă furnizează documente care confirmă prezența strămoșilor români și anume următoarele acte :

    • certificatul de naștere al uneia dintre rudele de origine română (străbunici, sau bunici, sau părinți) și/sau deces;
    • documente privind schimbarea stării civile a strămoșilor;
    • extras de arhivă de la registratura cu indicarea obligatorie a datei și locului nașterii strămoșului.

    Conform legilor românești, diplomele instituțiilor de învățământ superior eliberate în România, pașapoartele, legitimațiile militare nu sunt potrivite pentru a dovedi prezența rădăcinilor.

    În acest caz, ar fi bine să se caute documentele în arhiva familiei. Este important să rețineți că doar documentele originale sunt valabile din punct de vedere legal — copiile nu sunt potrivite.

    Dacă nu s-au găsit actele necesare, se recomandă să discutați despre acest subiect cu rudele. Ei pot cunoaște informații despre locul și când s-au născut strămoșii. O altă modalitate de a găsi documentele necesare este să contactați arhivele și oficiile de registrare civilă ale statului.

    Pentru a obține rapid, sigur și legal cetățenia română, puteți contacta o companie juridică. Specialiștii sunt la curent cu nuanțele programului de repatriere în România și au o vastă experiență în a ajuta la restabilirea cetățeniei.

    Vă rugăm să rețineți: doar cetățenii adulți ai Republicii Moldova pot participa la programul de obținere a cetățeniei române prin determinarea rădăcinilor. Copiii sub 14 ani obțin cetățenia împreună cu părinții lor. Dacă un adolescent are peste 14 ani, dar nu a împlinit încă 18 ani, își dă acordul personal pentru aceasta.

    Care sunt cerințele pentru repatriații români?

    Pentru persoanele cu cetățenie Republicii Moldova, care intenționează să revină la cetățenia României din cauza rădăcinilor etnice, procesul de obținere a pașaportului european este simplificat semnificativ. Cu toate acestea, au și anumite cerințe. Pe lângă faptul că trebuie să fie majori, ar trebui să fie:

    1. Loiali față de stat. Declarațiile negative despre România exprimate sub orice formă sunt inacceptabile. Aceastea pot împiedica participarea la programul de restaurare a cetățeniei române.
    2. Lipsa antecedentelor penale în statul de reședință actuală a solicitantului.
    3. Prezența unei surse legale de fonduri în sumă suficientă pentru un trai decent pe teritoriul României.

    În ceea ce privește ultimul punct, trebuie precizat că legislația română privind repatriații nu impune reședința obligatorie a acestora pe teritoriul statului după restabilirea cetățeniei. Țara permite dubla cetățenie, iar un nou cetățean, având pașaport românesc, poate continua să locuiască în R. Moldova. Astfel, nu este nevoie să se ocupe de dovada disponibilității fondurilor.

    Oficial, legea restabilirii cetățeniei impune cunoașterea limbii române, cunoașterea istoriei, a legilor și a caracteristicilor culturale ale României, dar acum aceste puncte au fost desființate.

    Ce acte sunt necesare?

    Pentru a obține cetățenia română, trebuie să pregătiți un pachet complet de documente pentru depunere. În primul rând, se includ documentele care pot confirma rădăcinile solicitantului, iar pe lângă aceasta mai este nevoie de:

    • certificatul de naștere al repatriatului;
    • cazier judiciar;
    • pașapoarte valabile ale solicitantului (intern și extern);
    • certificat de schimbare a stării civile;
    • cerere pentru obținerea cetățeniei
    • 2 fotografii color 3,5*4,5.

    În cazul în care un solicitant care intenționează să obțină un pașaport românesc solicită restabilirea cetățeniei acestui stat cu copii minori, este necesar să pregătească un pachet de documente pentru acesta. Include un certificat de naștere, precum și un acord scris pentru obținerea cetățenia română, completat personal (pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani).

    Documentele în alte limbi (altele decât română) trebuie traduse în limba oficială și legalizate notarial. De asemenea, este necesară o apostilă pentru fiecare dintr aceste documente.

    Pachetul de documente pregătit îl puteți depune la Ministerul Justiției din România sau la Consulatul României din țara de reședință. În Moldova, consulatul este situat la Chișinău, Bălți și Cahul. Înregistrarea pentru depunere se efectuează online pe site-ul oficial al Agenției Naționale pentru Cetățenie sau pe site-ul www.econsulat.ro, dacă este vorba de consulat. Pentru o vizită personală in România trebuie să alegi unul dintre oficiile teritoriale situate în București, Suceava, Galați si Iași, precum și o dată liberă pentru vizită. La depunerea unei cereri, cazului i se atribuie un număr prin care puteți urmări evoluția cazului pe site-ul Agenției Naționale pentru Cetățenie.

    Cererea se examinează într-un termen de cel mult 5 luni de la data primirii acesteia. Dacă apar întrebări suplimentare pentru solicitant, funcționarii publici au dreptul de a solicita documente suplimentare sau de a invita un participant la programul de repatriere pentru o întâlnire personală.

    Dacă cazul a fost soluționat cu succes și solicitantului i s-a acordat cetățenia, acesta primește o scrisoare recomandată la locul de reședință sau o notificare corespunzătoare prin e-mail.

    În termen de șase luni de la primirea notificării oficiale de cetățenie, este necesară înscrierea la procedura de depunere a jurământului de credință față de stat. Textul jurământului de credință trebuie memorat în limba română.

    După procedura solemnă de depunere a jurământului, participantului la programul de restabilire a cetățeniei române i se eliberează un certificat corespunzător. Pe baza acesteia sunt procesate toate actele de identitate în stil românesc, inclusiv certificatele de naștere.

    Beneficiile cetăţeniei române

    De ce tot mai mulți cetățeni străini, inclusiv rezidenți ai Republicii Moldova, caută să obțină cetățenia română? Cert este că România, fiind membră a Uniunii Europene, oferă cetățenilor săi drepturile și privilegiile care sunt caracteristice țărilor acestei organizații.

    Cei care au obținut cetățenia română au următoarele avantaje:

    • posibilitatea de a obține studii de calitate în domeniul ales, într-una dintre cele mai bune universități din Europa;
    • posibilitatea de a beneficia de servicii medicale de înaltă calitate;
    • capacitatea de a circula liber pe teritoriile țărilor membre ale Uniunii Europene, precum și în 174 de țări ale lumii sub o procedură simplificată de permise de intrare sau fără aceastea;
    • angajare oficială în țările membre ale Uniunii Europene;
    • primirea de prestaţii sociale pe teritoriul statului român (pensii, alocaţii pentru copii, ajutor de şomaj);
    • posibilitatea de a obține un credit de consum în orice bancă românească sau europeană

    Beneficiile dobândirii cetățeniei prin repatriere

    • Cetăţenii Moldovei au o şansă unică de a obţine rapid şi fără efort cetăţenia română pe baza prezenţei strămoşilor români. Repatrierea are următoarele avantaje pentru solicitanți:
    • Reducerea timpului de obținere a pașaportului la 1-1,5 ani (față de 8-10 ani pentru alte modalități de dobândire a cetățeniei);
    • Nu este nevoie să caute motive pentru obținerea statutului de cetățean al României (căsătorie cu un cetățean al acestui stat, angajare, studii la universitate);
    • posibilitatea de a locui în statul în care a fost obținută cetățenia primară, fără reinstalarea obligatorie în România.

    Locuitorii Republicii Moldova cu rădăcini românești sunt scutiți de necesitatea susținerii examenelor de cunoaștere a limbii de stat, a istoriei și a legislației țării.

    Se poate obține cetățenia română dacă nu există rădăcini etnice?

    Moldovenii care nu au găsit documente care să le permită să-și restabilească cetățenia română de la rădăcini au alte opțiuni pentru obținerea cetățeniei acestui stat. În primul rând, este naturalizarea. Esența procedurii este dobândirea cetățeniei după o ședere îndelungată și legală pe teritoriul României. Procesul va dura 5-8 ani.

    Naturalizarea include mai multe etape succesive:

    • Deschiderea vizei D, ceea ce acordă dreptul la o ședere lungă în România;
    • Obținerea permisului de ședere (documentul care se eliberează dacă solicitantul are temei legal pentru o ședere îndelungată în țară — prezența unei afaceri, angajare într-o firmă românească, studii;
    • Înregistrarea unui loc de reședință permanent (prevăzut după 5 ani cu statut de permis de ședere);
    • Solicitarea cetăţeniei române;
    • Depunerea unui jurământ de credință față de stat.

    Principala condiție de naturalizare pentru străini, inclusiv pentru cetățenii Republicii Moldova fără rădăcini, este existența unor temeiuri care să permită unui nerezident să locuiască legal pe teritoriul României. Aceasta poate fi angajarea într-o companie locală, deținerea și conducerea propriei afaceri, tratament sau studii.

    Consultare prin telefon
    +355 Albania +376 Andorra +54 Argentina +374 Armenia +61 Australia +43 Austria +994 Azerbaijan +375 Belarus +32 Belgium +387 Bosnia and Herzegovina +55 Brazil +359 Bulgaria +855 Cambodia +1 Canada +56 Chile +86 China +385 Croatia +53 Cuba +357 Cyprus +420 Czech Republic +45 Denmark +593 Ecuador +20 Egypt +372 Estonia +358 Finland +33 France +995 Georgia +49 Germany +30 Greece +852 Hong Kong +36 Hungary +354 Iceland +91 India +62 Indonesia +98 Iran +964 Iraq +353 Ireland +972 Israel +39 Italy +81 Japan +962 Jordan +7 Kazakhstan +996 Kyrgyzstan +371 Latvia +423 Liechtenstein +370 Lithuania +352 Luxembourg +60 Malaysia +356 Malta +373 Moldova +377 Monaco +976 Mongolia +382 Montenegro +212 Morocco +31 Netherlands +64 New Zealand +47 Norway +92 Pakistan +48 Poland +351 Portugal +974 Qatar +82 Republic of Korea +389 Republic of North Macedonia +40 Romania +7 Russian Federation +378 San Marino +381 Serbia +65 Singapore +421 Slovakia +386 Slovenia +34 Spain +94 Sri Lanka +46 Sweden +41 Switzerland +886 Taiwan +992 Tajikistan +66 Thailand +216 Tunisia +90 Turkey +993 Turkmenistan +1 USA +380 Ukraine +971 United Arab Emirates +44 United Kingdom +998 Uzbekistan +39 Vatican +58 Venezuela +84 Vietnam + Other