Funcționari de la Evidența Populației acceptau documente falsificate sau incomplete de la intermediari și înregistrau CNP-uri fictive în sistem, eliberând buletine în schimbul unor sume de bani.
- Peste 7.000 de buletine emise ilegal între 2022–2024
- CNP-uri generate pentru străini pe baza unor certificate false
- Funcționari din Botoșani, Săveni și Câmpulung implicați direct
- Sute de percheziții, zeci de inculpați reținuți
- Pedepse între 2 și 10 ani pentru fals informatic și mită
Ancheta MAI confirmă: rețea de falsificare a buletinelor în Botoșani, cu peste 7.000 de cazuri.
Rețeaua care a eliberat mii de acte ilegale în Botoșani
Totul a ieșit la iveală la începutul lui 2025, când autoritățile au început să investigheze un număr suspect de mare de buletine românești emise în județul Botoșani. Potrivit datelor adunate de DIICOT, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne, mai bine de 7.000 de acte de identitate ar fi fost eliberate pe baza unor documente false, în special certificate de cetățenie fabricate.
Ancheta, confirmată ulterior și de Parchetul General, a vizat o rețea bine închegată, formată din funcționari publici, intermediari și beneficiari din afara țării, care reușeau să introducă în circuitul oficial persoane care nu aveau niciun drept legal la un buletin românesc.
Cronologia anchetei și cifre relevante
- 2022–2024: Sunt semnalate creșteri nejustificate ale numărului de buletine emise în județul Botoșani, mai ales către persoane care nu aveau domiciliu real în România.
- Februarie 2025: DIICOT, împreună cu Parchetul General, declanșează oficial ancheta. Se confirmă suspiciunile privind emiterea ilegală a unor acte de identitate pe baza unor certificate de cetățenie falsificate.
- Martie 2025: Se desfășoară peste 200 de percheziții, dintre care 118 doar în municipiul Botoșani. Sunt ridicate mii de documente, servere și registre.
- Aprilie 2025: 17 funcționari publici sunt reținuți și plasați sub control judiciar, fiind acuzați de fals informatic, abuz în serviciu și constituirea unui grup infracțional organizat.
- Mai 2025: Ancheta se extinde în județele Suceava și Neamț. La Câmpulung Moldovenesc și Săveni sunt descoperite alte câteva sute de buletine suspecte. Numărul total al actelor de identitate eliberate ilegal ajunge la peste 7.000.
Comparație între zonele implicate
Ancheta nu s-a limitat doar la județul Botoșani. Potrivit Antena 3 CNN, autoritățile au extins verificările și în localități din Suceava și Neamț. Câmpulung Moldovenesc a fost una dintre cele mai afectate zone din afara județului inițial investigat.
| Localitate | Număr percheziții | Funcționari implicați | Număr estimat buletine false |
|---|---|---|---|
| Botoșani (municipiu) | 118 | 12 | ~5.300 |
| Săveni | 32 | 3 | ~950 |
| Câmpulung Moldovenesc | 50 | 2 | ~800 |
(Sursa: comunicări oficiale MAI, Știrile ProTV, Antena 3)
Pedepsele pentru falsificare de acte în România
Codul Penal românesc prevede sancțiuni clare pentru faptele de acest tip.
| Infracțiune | Cod Penal (articol) | Pedeapsă prevăzută |
|---|---|---|
| Fals informatic | Art. 325 CP | 2–7 ani închisoare |
| Uz de fals | Art. 323 CP | 6 luni – 5 ani |
| Luare/Dare de mită | Art. 289–290 CP | 3–10 ani + interdicții |
De ce preferă străinii buletinele românești false?
Pentru mulți cetățeni non-UE, obținerea buletinului românesc înseamnă automat liberă circulație în Uniunea Europeană, acces la servicii bancare, asigurări, contracte de muncă și chiar la beneficii sociale. Fără a mai fi nevoie de vize, permise sau documente justificative suplimentare, acest act de identitate deschide uși care altfel ar rămâne închise.
De asemenea, în unele state membre UE, documentele românești pot fi folosite ca formă de identificare în lipsa pașaportului, inclusiv pentru reședință temporară.
Cum recunoști un buletin fals?
Deși unele buletine false sunt realizate profesionist, există câteva elemente pe care le poți verifica în câteva secunde:
- Holograma și fontul OCR-B – elemente standardizate imposibil de replicat perfect
- Datele de pe verso – serie + cod unic CNP pot fi verificate online prin DEPABD
- Domiciliul – dacă apar adrese din localități mici unde titularul nu a fost niciodată
Pentru verificare, se recomandă consultarea site-ului oficial al Ministerului Afacerilor Interne sau a platformei de verificare a CNP-urilor.
Concluzie
Cazul „mafia buletinelor” din Botoșani arată cât de ușor pot fi exploatate breșele din sistemul administrativ românesc. Sute de funcționari au fost verificați, mii de documente au fost invalidate, iar ancheta este departe de final.
Autoritățile atrag atenția asupra responsabilității publice: dacă ai suspiciuni cu privire la un act de identitate, semnalează imediat cazul către instituțiile competente.
🔍Acest articol este realizat pe baza informațiilor publicate de surse oficiale, precum Ministerul Afacerilor Interne (mai.gov.ro), Parchetul General (parchetulgeneral.ro), precum și pe relatările din presa națională, inclusiv Știrile Pro TV, Antena 3 CNN și G4Media.
⚖️Scopul materialului este informativ. Pentru interpretări legale sau acțiuni oficiale, consultați un avocat sau adresați-vă direct autorităților competente.
